Cum se explica faptul ca unii copii supradotati nu stralucesc la invatatura?
Ce este un copil supradotat?
Nu ar fi o exagerare sa spunem ca exista la fel de multe definitii a copiilor talentati ca si numarul de experti care le formuleaza. Din toate definitiile date de experti reiese faptul ca, acesti copii nu formeaza grupuri omogene.
Pentru a raspunde la intrebarea din titlu voi incepe prin a prezenta un raspuns general al intrebarea din subtitlu. Asadar din punctual meu de vedere acesti copii supradotati nu vor raspunsuri numai la intrebare “Ce?” ci si la intrebari de genul “Cum?” si “De ce?”. Pe langa aceste aspecte mentionate anterior, sunt in stare sa trateze probleme abstracte si sa inteleaga concept abstracte. Sunt capabili sa-si concentreze atentia la subiecte care ii intereseaza, pe perioade lungi de timp.
In orice caz, istoria ne-a invatat ca persoanele cunoscute drept supradotate au fost oameni care s-au afirmat prin creativitate, abilitate si zel, in a produce ceva nou si posibil revolutionar. Niciunul nu a ramas in istorie doar datorita faptului ca in urma unui test a rezultat ca are un IQ ridicat. In cazul acestor copii, accentual trebuie pus in special pe creativitate, persistenta, determinare si dedicatie.
In cazul unui copil supradotat, unele tendinte spre abstract si neobisnuit fata de copiii de varsta lor, apar ca un talent sau ca o abilitate exceptionala in una sau mai multe arii, un fapt care il diferentiaza si care ii permite sa “depaseasca” alti copii.
De ce unii copii supradotati nu sunt elevi straluciti?
Oricat de absurd ar parea, copiii supradotati nu sunt intotdeauna elevi buni. Exista multe exemple luate din viata elevilor “rai” care mai tarziu s-au afirmat de-a lungul timpului si au ramas in istorie. Profesoara lui Beethoven spunea despre acesta ca: “Nu a invatat nimic si niciodata nu o va face. Este un caz fara speranta!”. Iar un alt exemplu: Einstein nu a luat examenul la Institutul de Tehnologie din Zurich!
Motivul pt care elevii supradotati nu stralucesc la invatatura ar fi in conceptia mea ca metodele de invatamant sunt concepute pentru asa-zisa patura mediocra, si nu pentru a intampina si nevoile elevilor care progreseaza foarte repede. Copiii supradotati au nevoie de un sistem de invatamant care sa reprezinte o provocare pentru abilitatile lor si care sa ii incurajeze sa-si dezvolte originea si imaginatia. De aceea, este important pentru acei parinti care considera ca au un copil supra-dotat sa consulte un expert care ii va indruma intr-o maniera responsabila si care va fi intotdeauna atent la dezvoltarea normala a copilului.
Pentru mediul social comun copilul supradotat poate fi de asemenea un prilej de frustrare, deoarece ei reusesc, aparent, fara efort sa realizeze lucruri pe care ceilalti copii se straduie din greu sa le obtina. De aceea deseori multi copii supradotati sunt invidiati sau chiar urati de catre colegii sau profesorii lor, mai ales in situatiile cand datorita unui mod gresit de a gestiona creativitatea lor deosebita, aceasta se manifesta in directii la care scoala nu are acces.
Copiii supradotati pot fi considerati din acest motiv o categorie cu mare risc social din cauza acestor tipuri de atitudini si pot fi ajutati sa-si atinga potentialul doar in medii dedicate si cu tehnologii didactice optimizate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile vor fi moderate... deoarece mai exista si useri care se trezesc postand comentarii in curtea scolii... si aici ma refer la limbajul neadecvat.... accept atat critici cat si aprecieri dar sa fie scrise cu simtul responsabilitatii si intr-un mod manierat.. Va multumesc de intelegere!