Viciile - O problema pur psihologica

       Voi incerca sa dezbat acest subiect, degajat, fara termeni stiintifici, explicatiile clasice medicale, explicatiile celor care practica asa ceva si vin si ne dau noua lectii de viata... ci voi fi cat se poate de original. Vad, vedeti, observ, observati tot mai des prin jurul meu, respectiv dv., anturajele mele, respectiv ale voastre, persoane care au vicii de genul "alcoolului in exces" "fumatului" "drogurilor" "limbajului dur, vulgar" si mai nou eu consider tot un viciu "bagarea in seama".
        De multe ori imi pun intrebarea: Oare ratiunea umana, privita ca ansamblu, nu are capacitatea de a se "regenera"? Sunt ferm convins ca da, fara nici un fel de dubiu... bineinteles ca vor veni cei cu scuze idioate, imorale, ilogice de genul "imi inec amarul in bautura" "fumatul ma calmeaza" "ma simt nu stiu cum ... drogat" sau "vorbind vulgar, bagandu-ma in seama ma simt mai presus de ceilalti"... Probabil cei care au astfel de motive la baza viciilor lor, traiesc intr-un alt univers ... "universul mediocritatii rationale si prostiei umane". Eu am incercat sa dau cateva exemple simple din viata cotidiana....
        Indiferent prin moment grele ar trece cineva in viata, solutia de a trece peste ele nu este practicarea unui astfel de viciu mentionat mai sus, deoarece riscam si mai mult ca sigur in timp ne autodistrugem fizic si moral, dar ceea ce este mai grav e faptul ca sunt persoane nevinovate care sufera, persoane care fac compromisuri, asteptand o minune.

        Sunt un adept al iluminismului, am zis asta de foarte multe ori, spre surprinderea mea am constat ca puterea mintii umane e incredibila, ea genereaza tot ceea ce vedem in jurul nostru incepand de la latura negativa si terminand cu cea pozitiva... Nu trebuie sa ai la baza zeci de ani de studiu sa iti dai seama ca un viciu pe care "X" sau "Y" il poseda, dauneaza tuturor.... Nu zice nimeni ca trebuie sa fim perfecti, dar nici sa repetam aceeasi prostie la infinit, sa fim indiferent fata de cei din jur, sa continuam sa mergem pe aceeasi cale gresita, de parca am fi legati la ochi. Nu Biserica, Nu Politia, Nu Legea in ansamblu ei ne va aduce pe drumul cel bun, ci subconstientul nostru....
        Nu vreau sa cred si nu cred ca exista om sa nu isi dea seama de greselile pe care le face... Sau e posibil ca unii sa o faca pe-a prostii si sa ramana asa... altfel nu explic atitudinea unei clase sociale ce isi bate joc de demnitatea personala si pe deasupra curma destinele altora. Nu trebuie sa intru in detalii sa va spun efectele unor astfel de viicii mentionate la inceputul postarii, intrucat fiecare a vazut sau vede prin diverse surse de informare atrocitatile celor care nu se stapanesc si se considera mai presus de tot ceea ce eu numesc demnitate umana.
         M-am saturat sa vad psihologi care se afunda in explicatii inutile si nu insista pe concret si real, incercand sa aduca scuze nefondate acestor actiuni. Daca societatea ar sanctiona asemenea iesiri comportamentale, "viciile" ar lua calea disparitiei in timp... dar bineinteles ca principiul unitatii nu va fi aplicat pentru o cauza nobila.
        E suficient sa gandim si simplu fara explicatii medicale, spirituale, legislative omul vicios nu ar exista.