Prietenii - trandafiri in lanul cu spini

     Pornesc aceasta postare prin punerea in valoare a subconstientul, deoarece este la baza tuturor actiunilor nostre, consecintelor sale si a planurilor de viitor.... Mi-am pus intrebarea si dvs. cred ca de foarte multe ori v-ati pus aceasta intrebare: Cum imi pot da seama cine-mi este prieten adevarat? Cum pot selecta dintr-un anturaj de cunostinte, amici, un prieten adevarat? sau ... Ce trebuie sa fac pentru a-mi gasi un prieten/a adevarat/a?
     Initial raspunsurile par destul de simple dar cand in decizia noastra implicam si subconstientul, ratiunea, spiritul ager de observatie, analiza faptelor noastre celor din jur,... ne dam seama dupa ceva timp ca nu e chiar asa de usor in a ne gasi un prieten/a adevarat. Nu voi aborda subiectul din perspectiva clasica romaneasca "Prietenul la nevoie se cunoaste" datorita faptului ca e cam depasita de "secolul vitezei", si unii inteleg prin asta ... Daca imi esti prieten.... eu x sau y am nevoie de ajutorul tau ... si daca nu ma ajuti ... ooops concluzia nu imi esti prieten. Asa ca voi incerca sa fiu doar eu, sa vin cu o perspectiva noua, pornind de la cele trei intrebari mentionate anterior si prin raspunsurile gasite rational sa fie o metoda eficienta in a selecta un priten/a adevarat/a.
    Foarte multi cauta o indrumare in cadrul unor forumuri, chat-uri in care sa fim seriosi, persoanele din spatele acelor postari sunt foarte reduse mental, un aspect usor de remarcat, si totusi de ce sa cautam o parere mai cerebrala si logica in mintea celor din jur cand totul sta in interiorul nostru... nu ar fi mai eficient sa invatam sa ne folosim fortele proprii decat sa apelam ca "acele lumi virtualizate".
     Consider ca primul important inainte de a da raspunsurile la acele intrebari e sa ne cunoastem pe noi insine, sa ne acceptam caracterul moral asa cum este el, si cu defecte si calitati, urmand ca apoi sa ne pozitionam in centrul trairilor noastre ca un observator obiectiv, relaxat, atent la detalii si rezultatele cu siguranta vor fi mult mai eficiente. Nu merg nici pe mana specialistilor psihologi care transforma acest subiect intr-un tapet de urmat ca la gradinita, scoala sau armata, ar trebui insistat si pe latura personala a fiecaruia, societatea e prea complexa pentru a tine cont de acele pareri total nefondate si generalizate.
     Am circulat foarte mult prin strainatate si inca fac asta in diverse zone, unde mi-am pus aceste intrebari, iar in decursul anilor am gasit si o explicatie logica, rationala. Trecand la prima intrebare.... un prieten adevarat va sti mereu  cand sa ne critice daca este cazul, sa spuna lucrurilor pe nume, sa aprecieze unele actiuni facute de noi, sa respecte intimitatea celui de langa el, de ce spun asta un prieten adevarat trebuie sa stie totdeauna limitele: decentei, respectului, limbajului, etc. Nu ne sunt prieteni acei "catelusi" care sunt un fel de lingai ca in proverbul romanesc "la placinte inainte, la razboi inapoi", care au un simt al "periatului foarte bine dezvoltat", nicidecum asta este o atitudine josnica a unor oameni, indivizi lipsiti de demnitate si putin respect fata de persoana lor. Sa nu uitam ca "Prietenia este firul de aur care leagă inima întregii lumi."

      Raspunsul la a-II a intrebare e putin complicat, inainte de a putea da un raspuns trebuie sa aruncam o privire asupra anturajelor din care facem parte, nuanta lor daca ii putem spune asa, ce idei provoveaza acele anturaje si deabia apoi putem face o selectie riguroasa... Merg pe premisa ... Decat sa am 100 de catelusi, lingusitori, si masti in jurul meu mai bine 3-4 selectati dupa propriile criterii, de la care in orice moment am putea invata ceva pozitiv si alaturi de care se pot stabili relatii sociale solide.
      Exclud mentalitatea de turma cand vorbesc despre acest subiect, nu ma intereseaza acele grupulele de "prieteni" care au "scopuri nobile" figurat vorbind.... acele grupuri sunt doar mici "insulite" condute de un "sef de trib, turma".
       Cred ca timpul si doar el poate da raspunsul la a-III a intrebare, deci cu putin noroc, implicare si corectitudine in tot ceea ce facem vom gasi raspunsurile cele mai potrivite, ca apoi puse in aplicare sa aduca rezultate neaspteptate..... In final va rog sa meditati la acest citat cand va veti gandi la pritenie...
       Prietenia este un fel de muzică: două coarde vibrează la unison, chiar dacă atingi una singură