Moartea incredibila a celui de-al 16-lea maestru tibetan Karmapa

         De curand s-au publicat tot felul de zvonuri, despre puteri magice ce il inconjoara pe liderul dinainte al scolii Karma Gagyu a budismului tibetan, despre care se crede ca a reusit sa se detaseze de durerea din ultimele stadii ale cancerului.
         Stiind ca avea sa moara, a dorit sa se intoarca la manastirea din India, devenind caminul sau dupa fuga din Tibet prin anul 1950. Cativa dintre discipolii sai americani au tinut cu ardoare sa ramana intr-un spital din Zion, Illinois, pentru a fi tratat. Desi era intr-un stadiu foarte avansat de cancer, ajuns la metastaza, se pare ca nu a simtit nici o durere, ATENTIE, pana cand medicii i-au administrat celebra "Morfina", urmand apoi dureri groaznice.
       Pentru a opri aceste dureri groaznice Karma i-a rugat pe medici sa nu ii mai dea morfina sau sedative. Chiar si in ultimele sale zile, din relatarile celor care il ingrijeau, nu a incetat sa se preocupe de ceilalti, fara sa se gandeasca vreodata la el.
      Dupa ce trupul sau a stat 3 zile in spital, infirmierele au venit sa il ia, fiind intrebate de discipolii lui Karma, daca arata semne obisnuite ale mortii, au recunoscut adevarul. Corpul sau era cald, mai ales in zona inimii, deci nu putea fi declarat mort, prin urmare trupul lui Karma a fost transportat la o Manastire Rumtek din India. Acolo a fost aseazat intr-o racla, in picioare, cu un copac de sticla.
     Ciudat e ca s-a micsorat corpul sau ajungand la dimensiunile unui copil, iar dupa 7 saptamaini s-a decurs la incinerarea sa. Martorii au relatat ca limba, ochii si inima sa (considerate de budisti simboluri ale limbajului, trupului si mintii) inaltandu-se dintre falcari in timp ce un curcubeu inconjura Soarele.....
     Daca e o legenda vie, adevar, sau o carte inspirata din realitate din viata maestrulul Karma...... ramane la latitudinea voastra sa alegeti raspunsul sau sa cautati argumente in aflarea adevarului.

Jocurile de noroc - O dependenta periculoasa - Partea I

       Am circulat prin 3-4 tari pana acum Germania, Italia, Franta si mai putin Ungaria, ciudat e faptul ca fiecare tara are o problema cu acesti "jucatori de noroc" si restul din spatiul UE... mai bine zis victime "fertile" pentru cei ce detin aceste afaceri infloritoare, dar totodata distrugatoare de familii si vieti. Sunt convins ca multi dintre voi ati gasit deja solutia simpla.... nu joc... nu ma tenteaza.... sau sunt slabi pregatiti psihic acesti jucatori....
       Se poate spune ca sunt in plin proces de "evolutie": in prezent se poate paria sau se poate juca pe internet 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamana. In Marea Britanie, de exemplu, potrivit unui raport al Asociatiei Medicale Britanice, 25% dintre copiii cu varste cuprinse intre 12 si 15 ani pariaza si joaca la aparatele cu fise, iar dintre acestia 5% manifesta semne de dependenta fata de acest tip de jocuri. Desi dependenta de jocuri de noroc este la fel de grea si de grava ca orice alta dependenta, nu exista o lege care sa le interzica, mai mult decat atat, ele sunt acceptate si tolerate din punct de vedere social.
       In cazul dependentului de jocuri de noroc, este vorba in principal despre placerea jocului si despre bani. Ca orice dependent, de obicei ascunde acest comportament si incearca sa faca rost de bani in felurite moduri. Asta este usor de vazut, mai ales daca are familie, care sesizeaza sumele care lipsesc. Fiind atat de "prins" de dependenta lui, adesea ii ignora pe cei din jur, neglijeaza alte activitati, nimic altceva nu-l atrage sau nu-i face placere. Poate ajunge la izolare si o preocupare continua pentru joc si pentru a face rost de sumele necesare.
       Principala caracteristica a unei astfel de persoane este pierderea logicii in timpul jocului. Se intra intr-o stare de identitate cu jocul in sine, astfel incat coordonatele reale dispar ceea ce face ca sumele jucate, riscurile asumate sa fie mult mai mari decat in mod obisnuit. Ca urmare, comportarea lui duce in mod inerent la pierderi.
Iar ceea ce am enuntat mai sus in mod sigur a fost regasit in comportamentul jucatorilor pe care i-ati intalnit sau observat prin preajma dv.

       Iese mereu in pierdere, si totusi revine la jocuri. De ce?

        "Raspunsul lui la acest 'de ce'?" este ca nu poate fara sa joace, ca ii place foarte mult, ca este singura pasiune a lui. Uneori apar si motivatii legate de bani, spera sa castige, sa devina bogat, in totala discordanta cu realitatea. Neaga faptul ca pierde bani, sustine ca va castiga, ca isi va plati datoriile, ca se va ocupa de toate cele pe care le-a neglijat. Esential mi se pare faptul ca in timp se indeparteaza din ce in ce mai mult de realitate, nu mai reuseste sa tina seama de cei din jur, de activitati, programul de la serviciu etc. Orice dependenta este ca o 'betie', in care cauti in pofida oricarui obstacol sa ai din nou parte de 'obiectul' dependentei. In rest, nimic nu mai conteaza.

     In partea a doua voi veni cu mesaje primite de la jucatori de noroc pe mail si le voi posta inclusiv cu nume de famile alaturi de continu, intrucat am primit deja acceptul unor 17 jucatori. Va multumesc pentru atentia acordata.

    

Copii de "Cristal"

     Acest subiect merita o atentie deosebita, avand in vedere ca vom discuta de micile genii uitate de sistemul Roman preocupat de promovarea "VIP-urilor" si a "prostiei".... De curand am intalnit parinti ce au in familie acesti "copii de cristal", despre care vom vorbi ulterior. Unele cazuri le-am intalnit chiar eu in realitate altele le-am vazut in materiale documentare, articole de ziar, etc.
     Singurul lucru despre care nu voi comenta va fi cel legat de corporatii si organizatii secrete cu interese comune ce folosesc aceste genii pentru marsaviile lor si intarirea sistemului cu "aceste minti luminate"......

Pentru a va da seama cine sunt acesti copii iata cateva dintre caracateristicie lor:

• De obicei sunt nascuti incepand cu anul 1995;
• Au niste ochi enormi, cu o privire intensa;
• Au o personalitate cuceritoare, magnetica;
• Sunt extrem de afectuosi;
• Incep sa vorbeasca destul de tarziu;
• Au o orientare muzicala evidenta si este posibiI sa inceapa sa cante inainte de a invata sa vorbeasca;
• Pentru a comunica, se folosesc de telepatie si de un limbaj format din semne pe care si Ie inventeaza singuri;
• Pot fi diagnosticati drept suferind de autism, sau de sindromul Asperger;
• Au un temperament echilibrat, bland si iubitor;
• Sunt intelegatori cu ceilalti si incearca sa gaseasca un raspuns logic la orice nelamurire;
• Sunt extrem se sensibili si simtitori fata de ceilalti;
• Sunt foarte legati de natura si animale;
• Dau dovada de capacitati unice, nemaintalnite;
• Vorbesc deseori despre ingeri, indrumatori spirituali si amintiri din vieti trecute;
• Au un simt artistic si creator deosebit de dezvoltat;
• Prefera hrana vegetariana si sucurile, in loc de "mancarea obisnuita";
• Pot fi niste exploratori si cataratori neinfricati, cu un simt al echilibrului uimitor;

      Necazurile incep atunci cand diferiti profesionisti din sistemul medical sau de invatamant ii categorisesc pe "Copiii de CristaI" ca avand modele de vorbire "anormale". Nu este nici o coincidenta ca, pe masura ce se nasc tot mai multi Copii de Cristal, numarul de diagnosticari de autism a atins un nivel record!. Ceea ce spun aici e demonstrat de statistici.... asta ne da de gandit in a evita sa spunem "eee, e unu' de ala ce sta mai mereu singur...."; gresiti amarnic daca subinconstientul dv. va lasa sa ganditi asa.

     Este adevarat ca reprezentantii "Copiilor de Cristal" se deosebesc de alte generatii, dar de ce trebuie sa definim aceste diferente drept patologice? Daca acesti copii comunica cu succes in familie, iar parintii nu reclama nici un fel de probleme. Atunci de ce sa cream necazuri, acolo unde nu exista?

    Pentru a putea face diferenta intre un autist si un astfel de copil cititi paragraful de mai jos:

    Criteriile de diagnosticare pentru autism sunt foarte clare: persoana autista traieste in lumea sa proprie si nu are legatura cu alti oameni. Persoana autista nu vorbeste din cauza lipsei de interes de a comunica cu ceilalti.

Fidelitatea in viziunea psihoterapeutul Oana Maria Popescu

         Fidelitatea continua sa fie un subiect fierbinte indiferent de nivelul de emancipare al fiecaruia dintre noi. Valoare incontestabila, dar nu sufi­cienta pentru garantia succesului unei relatii, fidelitatea ramane inca un ideal. Usor de atins? Veti afla raspunsul citind articolul urmator:
       „Cu secole in urma, termenul de fidelitate implica loialitatea fata de suveran si implinirea datoriilor“, e de parere psihoterapeutul Oana Maria Popescu. Pe vremea cand preotii ne conduceau vietile, cand norma sociala ne incorseta, cand fidelitate rima cu eternitate, libertinajul era rebeliunea fata de ordinul moral.
      „In secolul XXI, fi­de­li­tatea es­te sino­nima cu monogamia se­xu­ala. Acest aspect, la nivel teoretic cel putin, pare a fi important in mod special pentru femei, mare parte din­tre barbati considerand ca fidelitatea emotionala si cea sexuala apartin unor sfere diferite.” Zap­pingul sex­ual se intalneste pretutindeni. Roma­nii nu fac exceptie, con­fir­ma dr. Oana Maria Popescu: „Mai mult de jumatate din cuplurile care apeleaza la consiliere si psihoterapia de familie au ca motiv principal relatia extraconjugala a unuia dintre soti. Iar in ce priveste iertarea, par sa nu exis­te diferente semnificative intre bar­bati si femei: ambele sexe iarta la fel de greu. In­fi­delitatea este declan­sata de neintelegerile prealabile din cu­plu, in mare parte datorate percep­tiei diferite a modelului familial, asa cum a fost el preluat din familia de origine”.
      „Nu am fost niciodata o militanta pentru fidelitate din principiu“, spunea psihoterapeutul O.M. Popescu „Credeam ca poti iubi doua persoane in acelasi timp. Primul meu par­tener era pe aceeasi lungime de un­da cu mine. Fiecare avea si alte a­ven­turi despre care discutam, u­ne­ori chiar cu voluptate. Dar, intr-o zi, m-am simtit amenintata de una din­tre cuceririle lui. Am inceput sa sufar. In ur­ma­to­rul meu cuplu am devenit fi­dela, fiindca am ajuns la concluzia ca este un ideal de viata care il inlocuieste per­fect pe cel anterior. Atunci traiam o iubire adolescentina care voia totul, imediat. Acum sunt intr-o re­la­tie adulta. Am facut alegerea si mi-am asumat-o, iar asta ma face sa cresc in propriii mei ochi.”

"Dependenta" de "Facebook"

         Recent am citit un studiu realizat de cei de la Onlineschools, care arata cat de grava este situatia in legatura cu dependenta oamenilor “moderni” fata de calculator si in special fata de reteaua de socializare, Facebook. Dar nu numai dependenta oamenilor de aceasta retea de socializare se reflecta in acest studiu.
        Pe langa asta oamenii nici nu par sa mai puna accent pe intimitatea lor, pe viata lor privata cand vine vorba de poze si date personale, date pe care le impartasesc fie cu alti prieteni sau intreaga lume.

      Sunt convins ca oricare dintre dv. constata ca cel putin un prieten/a din anturajul propriu prefera acest stil de viata virtualizata si pierde incet incet contactul cu lumea reala..... Si continui sa spun ca in majoritatea postarilor mele ca tehnologia deja se intoarce impotriva noastra, omenirii, a valorilor fundamentale, ce se pierd datorita neglijentei noastre si odata cu pierderea lor pierde si natura si intregul sistem ce are la varful piramidei ca pion principal pe om. Sincer fiind absolvent al Facultatii de Informatica, regret ca spun asta, insa adevarul ma face sa il relatez asa cum este el, dur....

              Cateva dintre statistici, ce merita o atentie deosebita:

• Unul din 13 oameni de pe planeta are un cont activ pe Facebook. In fiecare zi, o persoana din 26 este logata.
• 48% dintre persoanele intre 18 si 34 de ani intra pe Facebook de indata ce se trezesc.
• 28% dintre utilizatorii Facebook se conecteaza la retea de pe telefoanele mobile inainte sa se dea jos din pat.
• Peste 30% dintre utilizatori au peste 35 de ani.
• “Facebook, Facebook login, Facebook.com” sunt intr-un top cinci al celor mai cautati termeni in 2011 de pe Google.
• 2,7 milioane de fotografii sunt incarcate la fiecare 20 de minute pe Facebook; in weekend-ul de Anul Nou au fost incarcate 750 de milioane de imagini.
• America are 206 Milioane de utilizatori ai internetului. 71,2% din acestia sunt pe Facebook.
• 70% dintre utilizatorii Facebook se afla in alte tari inafara SUA.
• 57% a oamenilor vorbesc mai des cu o persoana pe facebook decat cu o persoana din viata reala.
• 48% dintre tinerii americani citesc stirile de pe Facebook si nu cu cele din ziare.

Misiunea Neagra ..... Secretele aselenizarii NASA

      Richard Holand si Ken Johnston, doi scriitori americani au publicat recent o carte, ce a facut ravagii in randul cititorilor, pe plan international, tratand subiecte delicate (misterele nedescifrate din arhivele NASA). Nu puteam sa trec peste acest subiect ce a starnit controverse, fara a publica macar o postare informativa si concentrata legata de acest subiect.
     Cei doi afirma ca astronauti americani, care au aselenizat (in urma cu 40 ani), au descoperit pe Luna ruine vechi de origine extraterestra, precum si o tehnologie care poate controla gravitatia.
     Astronautii au facut fotografii cu structurile descoperite, dar conducerea Nasa i-ar fi ordonat Ken Johnston, sa distruga fotografiile compromitatoare din misiunea Apollo. In mod aparent, Johnston nu a urmat ordinele conducerii, si a publicat fotografiile in aceasta carte incentdiara.
      Ca o concluzie scurta doar citind aceasta carte poti inclina balanta spre un adevar sau spre o simpla speculatie ..... va multumesc pentru atentia acordata acestui articol.